ION MARINESCU, actor

Data şi locul naşterii: 20.11.1930, Craiova

Fără studii de specialitate

Căsătorit cu actriţa Oana Diamandi, şi după divorţul de aceasta cu actriţa Anda Caropol. Nu a avut copii.

Jeanot, cum îi spuneau colegii, a fost expresia concretă că „institutul” nu-ţi dă talent, perseverenţă, dăruire totală, putere de muncă – o confirmare a butadei exprimate de Dem Rădulescu Bibanu: „Studenţii ies din institut cum au intrat: cu talent, sau fără talent!”

Venit de la Craiova, o dată cu revenirea regizorului Radu Penciulescu, s-a instalat în fruntea tuturor distribuţiilor, luând pe umerii săi greul majorităţii spectacolelor. Exigent cu sine însuşi, şi cu colegii lucra „în draci”, chiar şi la cea mai banală repetiţie, iar în spectacole „îi trăgea” după el, fără a-şi permite cea mai uşoară relaxare.

În toate rolurile a fost lăudat de cronicari. „Uluitor era în «Omul care aduce ploaie» (de R.Nash) – un impostor şi un visător: Ion Marinescu. El aduce speranţă şi încredere... Admirabil acest actor...”. În „Cyrano” (de Edmond Rostand), „interpret strălucit” – într-un spectacol inteligent şi plin de idei şi sensuri, pilduitor prin omogenitatea lui” (regia: Valeriu Moisescu).

A plecat la Bucureşti, tot după Radu Penciulescu, atunci, când a crezut că va putea sta „acolo” prin propriile-i puteri. Şi a stat: la Teatrul Regional, Teatrul Mic, iar apoi la Teatrul Naţional, devenind unul din actorii de frunte ai ţării. A făcut şi regie, s-a dovedit şi un bun recitator (pe scenă şi la TV), avea o memorie de „elefant”, a apărut în mai multe spectacole de televiziune şi în numeroase filme.

Poate, dacă nu sigur, este cea mai reprezentativă personalitate care a jucat, nu doar pasager, pe scena Teatrului din Oradea.

(Ianuarie 2010)