|
Acţiunea piesei „Jupiter se amuză” se desfăşoară în Anglia începutului de secol XX şi abordează condiţia morală a intelectualului într-o societate care nu întotdeauna îl înţelege ori îi este favorabilă. Doctorul Venner om cu mari resurse intelectuale şi pasionat de profesiunea sa, doreşte să îşi continue cercetările într-o problemă medicală foarte importantă. Pentru a reuşi, el are de luptat cu conducerea şi cu majoritatea personalului dintr-un sanatoriu particular. Înfruntarea dintre tabere este dramatică şi intransigentă, semnificând opoziţia dintre generozitatea şi umanismul savantului şi rapacitatea, mercantilisul celor care vor să transforme ştiinţa şi descoperirile ei într-o industrie rentabilă şi într-o modalitate de parvenire.
Eroii îşi încep evoluţia fermi în concepţiile lor, pentru a se schimba treptat pe parcurs, ca şi cum ar abandona nişte măşti. Doctorul Venner, blazat, cinic şi misogin la început, se dovedeşte mai târziu capabil de mari sensibilităţi şi de o dragoste pasională. Mary Murray, care are de îndeplinit o datorie de misionară în Orientul Îndepărtat, îşi abandonează chemarea pentru a rămâne alături de omul pe care îl iubeşte cu o dragoste foarte pământeană. Bătrânul doctor Drewett, ascunde sub masca indiferenţei şi a egoismului un suflet cald, apt de un profund ataşament.
Valoarea piesei rezidă în înţelesurile ei omeneşti, tonice şi optimiste. Spectacolul se construieşte ca un dialog scenic al ideilor, al concepţiilor de viaţă şi profesionale, ca o luptă a personajelor prin atitudini şi credinţe, ca un conflict intelectual într-o lume a intelectualilor.
|
|
|
Distribuţia:
Edgar Bragg: Jean Săndulescu Gladys Bragg: Simona Constantinescu Paul Venner: Vasile Constantinescu Richard Drewett: Dorel Urlăţeanu George Thorogood: Palóczy Frigyes Mary Murray: Gina Nicolae Fanny Leeming: Alla Tăutu Jenny: Ana Popa Albert Chivers: Ioan Pater Martha Foster: Anca Miere Chirilă
|
|