|
Piesa „Războiul Troiei nu va avea loc” este în primul rând o importantă dezbatere de idei, tonul ei major fiind o pledoarie împotriva războiului. Utilizând ficţiunea antică şi iluzia, piesa îşi propune să demistifice războiul, să distrugă legenda acestuia, să îl dezbrace de aparenţa de glorie şi eroism. Autorul demonstrează precaritatea argumentelor pe care se bazează întotdeauna războiul, intrând direct în miezul discuţiilor şi angoaselor Europei la acea dată. „Rar s-a scris împotriva războiului o pagină de scepticism mai uman şi de tristeţe mai cuprinzătoare”. (Mihail Sebastian, 1936)
Cetatea Troiei este ameninţată de război. Regina grecilor, Elena, a fost răpită de troianul Paris şi grecii vor ataca Troia dacă regina lor nu e eliberată. Chiar şi în interiorul Troiei se confruntă două tabere. Partizanii războiului, conduşi de poetul oficial Demokos, incită pasiunile naţionale şi conflictul. Dimpotrivă, tabăra pacifiştilor caută cu orice preţ evitarea războiului. Reprezentantul lor cel mai ferm, Hector, fiul cel mare al regelui Priam, nu se dă înapoi de la nimic pentru a asigura pacea şi izbuteşte să îi determine pe troieni să închidă „porţile războiului”. Sosirea emisarilor greci complică lucrurile şi, cu toate că întrevederea dintre Hector şi Ulise se sfârşeşte cu premisele unei păci, interesele taberei războinice primează şi războiul Troiei nu va putea fi evitat.
|
|
|
Distribuţia:
Andromaca: Simona Constantinescu
Cassandra: Mariana Vasile
Hector: Eugen Harizomenov
Paris: Nicolae Barosan
Priam: Dorel Urlăţeanu, artist emerit
Hecuba: Alla Tăutu
Democos: Nicolae Toma
Geometrul: Ion Abrudan
Elena: Eugenia Papaiani
Pacea: Gábor Kati
Tânărul Troilus: Theo Cojocaru
Abneos: Octavian Uleu
Busiris: Marcel Segărceanu
Oiax: Ion Martin, Marcel Popa
Ulisse: Eugen Ţugulea
Gabierul: Ion Mâinea
Olpides: Grig Schiţcu
Iris: Mia Popescu, Doina Ioja
|
|