|
În piesa „Spre stele”, ecourile primei revoluţii ruse se îngămănează cu interesul pentru teme ştiinţifice – astronomie – sfârşind prin a formula întrebări filosofice şi retorice privind viitorul. Mesajul piesei este că două sunt căile ce duc spre viitor, spre stele: cunoaşterea ştiinţifică a tainelor universului şi lupta revoluţionară pentru construirea unei noi societăţi.
O familie de intelectuali ruşi emigraţi în Germania, trăiesc la scară redusă frământările primei revoluţii din Rusia, în 1905. Nikolai reprezintă pivotul acţiunii: fiul savantului emigrat, luptător în revoluţie şi căzut în mâinile forţelor opresive, el este elementul de referinţă al tuturor, care le defineşte amintirile, modul de a gândi şi de a fi. Dispariţia lui Nikolai va scoate la lumină echilibrul interior al bătrânului său tată, singurul capabil să îşi cenzureze durerea („… văd cosmosul şi văd pretutindeni viaţa nemărginită şi triumfătoare… şi nu pot să plâng pentru o singură fiinţă”), va zgudui maternitatea Innei Alexandrovna, va exalta imaginaţia fratelui mai mic, Petea şi va domoli optimismul debordant al lui Treutsch.
Piesă umanistă şi poetică prin excelenţă, abundând în metafore, parabole şi aforisme, „Spre stele” plasează la egală distanţă între cer şi pământ încrederea în puterea omului de a trece peste orice înfrângere, de a crede în viaţă şi în triumful raţiunii.
|
|
|
Distribuţia:
Serghei Nikolaevici Ternovski: Jean Săndulescu
Inna Alexandrovna Ternovskaia: Simona Constantinescu
Anna: Ileana Iurciuc
Petea: Radu Vaida
Nikolai: Florian Chelu
Valentin Alexeevici Verhovţev: Eugen Ţugulea
Mariusa: Mariana Neagu
Pollak: Ion Abrudan
Iosif Abramovici Lunz: Eugen Harizomenov
Vasili Vasilievici Jitov: Laurian Jivan
Treutsch: Ion Martin
Bătrâna: Anca Miere Chirilă
|
|