|
„Chiriţa în provinţie” este poate cea mai cunoscută componentă a ciclului dedicat acestui personaj de mare pregnanţă în literatura românească. Piesa se construieşte pe două direcţii, Chiriţa urmărind obţinerea de către Grigori Bârzoi a funcţiei de ispravnic al ţinutului şi căsătoria fiului Guliţă cu Luluţa, orfană aflată în grija ei. Luluţa este însă îndrăgostită de Leonaş care, prin câteva travestiuri şi ingenioase stratageme, reuşeşte să se însoare cu aleasa inimii lui şi să preia postul de ispravnic de care Bârzoi a abuzat.
În micul ei târg provincial, Chiriţa pozează ca promotoare a noilor tendinţe şi maniere occidentale: primeşte scrisorile doar pe tavă, călăreşte şi fumează pentru că e la modă, îşi îmbracă bărbatul „nemţeşte”, caută să îl stileze pe Ion rândaşul. În continuare, e decisă să emigreze la Paris, pe care îşi imaginează că îl va cuceri cu titlul de baroană şi cu franţuzeasca învăţată „toute seulette” şi practicată în conversaţii extrem de savuroase cu „Monsiu Şarl”, preceptorul lui Guliţă. Piesa se încheie cu „demisionul” forţat al lui Bârzoi, cu logodna lui Leonaş cu Luluţa şi cu petrecerea de adio a Chiriţei, care a obţinut paşaportul pentru „staturile Evropii” şi porneşte din provincialismul ei perfect în asaltul Occidentului.
|
|
|
Distribuţia:
Cucoana Chiriţa: Anca Miere Chirilă
Grigori Bârzoi, soţul ei: Marcel Segărceanu
Guliţă, copilul lor: Emil Sauciuc
Luluţa, orfană: Cristina Sărac
Safta, sora lui Bîrzoi: Mariana Vasile
D-nul Şarl, profesor francez: Laurian Jivan, Ion Abrudan
Leonaş, tânăr ieşan: Nicolae Barosan
Ion, fecior boieresc: Tiberiu Covaci
Ţărani, jandarmi, poftiţi la masă: Sorina Laza, Iuliana Murea, Gheorghe Iernea, Alexandru Luca, Olimpiu Domide, Szilágyi Iosif
|
|